Gugong – oraşul interzis

Gugong – oraşul interzis 

Oraşul Interzis a fost denumirea Palatului Imperial Chinezesc  in perioada cuprinsa intre dinastia Ming (incepe in 1368) şi sfârşitul dinastiei Qing (se termina in 1912). Acest palat este situat în mijlocul orasului Beijing şi găzduieşte acum un muzeu denumit Muzeul Palatului. Timp de aproape 500 de ani monumentalul edificiu a servit drept palatul împăraţilor Chinei şi familiile lor precum şi centru de ceremonial şi politic ale guvernului chinez.

 Denumirea comună tradusa din limba engleză “Oraşul Interzis” este o traducere a numelui Zijin Cheng (literal “Oraşul Interzis Purpuriu)”. Un alt nume similar, originar din engleză este “Palatul Interzis .” Numele “Zijin Cheng” are semnificaţii pe mai multe niveluri. Zi sau “Purple” se referă la Steaua Nordului, care în China antică a fost numit  Ziwe şi în astrologia chineză tradiţională a fost reşedinţă a împăratului Celest, paralelul ceresc al imparatului domnitor al Chinei.

 Oraşul Interzis  a fost construit între 1406 – 1420, complexul este format din 980 de clădiri acoperind  720.000metri patrati. Complexul palatului exemplifică arhitectura tradiţională chineză, influenţand evoluţiile culturale şi arhitecturale în toata Asia de Est şi în alte parti ale lumii.

 Din 1925, Oraşul Interzis a fost transformat in muzeu (Muzeul Palatului), al cărui vastă colecţie de opere de artă şi artefacte au fost constituite din colecţiile imperiale ale dinastiilor Ming şi Qing. Parte din colectia muzeului se află astazi în Palatul Naţional din Taipei (Taiwan). Ambele muzee au originea de la aceeaşi instituţie, fiind împărţite in timpul Războiului Civil din China.

 Oraşului Interzis a fost situat în Oraşul Imperial din timpul dinastiei mongole Yuan. La stabilirea dinastiei Ming, împăratul Hongwu a mutat capitala de la Beijing, în nord, până la Nanjing, în sud şi a dispus ca palatele dinastiei mongole  Yuan  sa fie arse. Când fiul său, Zhu Di, a devenit Împăratul Yongle, el a mutat capitala inapoi la Beijing şi a început construcţia în 1406 a ceea ce avea să devină Oraşul Interzis.

 Constructia palatului a durat 15 ani şi a necesitat mai mult de un milion de muncitori. Materialul utilizat a inclus busteni intregi de lemn preţios (Phoebe zhennan) găsiti în junglele din sud-vestul Chinei şi blocuri masive de marmură din carierele  din apropierea oraşului Beijing. Majoritatea salilor palatului au fost pavate cu “cărămizi de aur” (jīnzhuān), de fapt cărămizi special arse numite caramizi Suzhou.

Colecţiile Palatului (Pictura şi Ceramica)

 

Colecţiile de artă ale Muzeului Palatului, muzeu naţional adăpostit în Oraşul Interzis din Beijing,  au fost constituite prin colectarea artefactelor imperiale ale dinastiilor Ming şi Qing. Această colecţie a fost extinsă în secolul XX cu noi achizitii, transferuri de la alte muzee şi de noi descoperiri arheologice.

Astăzi, există peste un milion de opere rare şi valoroase de arta în colectia permanenta a Muzeului Palatului, inclusiv picturi, ceramica, sigilii, sculpturi, obiecte inscriptionate, obiecte de bronz, obiecte de email, etc.  Potrivit unui inventar de colectare al Muzeului, realizat între 2004 şi 2010, Muzeul Palatului detine un total de 1,8 milioane artefacte şi include 1,7 milioane de elemente desemnate ca fiind protejate la nivel naţional, fiind etichetate “relicve culturale de valoare nationala”.

Pictura. Muzeul Palatului are aproape 50.000 de picturi. Dintre acestea, mai mult de 400 înainte de dinastia Yuan (1271-1368). Aceasta este cea mai mare colectie din China şi include unele dintre picturile rare si valoroase din istoria Chinei. Colectia  se bazează pe lucrarile apartinand dinastiilor Ming şi Qing. Interesul personal avut de acesti împăraţi, cum ar fi Qianlong, au dus la constituirea uneia dintre cele mai importante colecţii de picturi din istoria Chinei care a supravietuit. Din nefericire, o parte semnificativă din această colecţie a fost pierdută.

 

Ceramica si Portelan. Muzeul Palatului detine 340.000 de piese de ceramica si portelan. Acestea includ colecţii imperiale din dinastiile Tang şi Song, inclusiv  piese comandate de Palat şi uneori de către împărat in persoana. Această colecţie este notabila deoarece provine direct din colecţia imperială şi reprezintă astfel cea mai bună producţie de portelan din China. Muzeul Palatului detine circa 320.000 de piese de porţelan din aceasta colecţie imperială. Restul sunt detinute de Muzeul Naţional în Taipei (Taiwan) şi Muzeul Nanjing.

 

Colecţiile Palatului (Bronz, Jad şi Bijuterii)

 

Bronzul deţine un loc important în cultura chineză şi a fost mereu o parte importanta a ceremoniei de stat. Colecţia de bronz a Muzeului Palatului datează din timpul dinastiei Shang. Din cele aproape 10.000 de piese deţinute, aproximativ 1600 sunt obiecte inscriptionate din perioada de pre-Qin (la 221 î.Hr.). O parte importantă a colecţiei o reprezinta lucrari din bronz folosite in scop ceremonial de catre curtea imperială, inclusiv seturi complete de instrumente muzicale folosite de orchestrele imperiale.

 

Jadul are un loc unic în cultura chineză. Colecţia Muzeului este compusa in  cea mai mare parte din colecţia imperială si cuprinde circa 30.000 de piese. Colectia incepe cu  timpurile neolitice si pre-dinastice (inainte de dinastia Yuan), cuprinzand mai multe piese renumite de-a lungul istoriei, precum şi piese din  multe descoperiri arheologice recente. Cele mai timpurii piese datează din perioada neolitică. Piesele dinastiei Ming şi piesele apartinand dinastiei Qing includ si elemente utilitare ale  palatului, precum şi elemente primite ca tribut din unele regiuni ale  Imperiului şi dincolo de el.

 

În China, bijuteriile au fost purtate si de barbati si de femei pentru a arăta nivelul de  nobleţe şi bogăţie. Femeile purtau un set de bijuterii care putea include o diademă sau o simpla bentiţă aproape similare celor purtate de femeile din Valea Indusului. Bijuterii, amulete religioase şi alte elemente decorative au fost adesea plasate în morminte. Imparatii, conducătorii civili si militari şi marii funcţionari au fost îngropaţi împreună cu bijuterii si artefacte de jad pentru a-si proteja viaţa de apoi, unii membri ai curtii imperiale  au fost chiar îngropati într-un costum complet de jad verde.

Taiwan – Guoli Gugong

 

Museul Naţional al Palatului este un muzeu de artă din orasul Taipei. Acesta este Muzeul Naţional al Republicii China (Taiwan) şi are o colecţie permanentă de 700 000 de artefacte antice şi opere de artă din China, transformandu-l intr-unul dintre cele mai mari din lume. Muzeul Naţional al Palatului şi Muzeul Palatului, situate în interiorul Orasului Interzis din Republica Populară Chineză, împărtăşesc aceleaşi rădăcini originale, fiind  împărţite în două ca urmare a războiului civil chinez.

 

Când luptele din 1948 s-au înrăutăţit, în razboiul dintre  armatele comuniste ale lui Mao şi naţionaliste ale lui Chiang Kai-shek, directorii de la Muzeul Palatului situat în interiorul Orasul Interzis au luat decizia de a trimite unele dintre elementele cele mai pretioase din colecţia Muzeului in Taiwan. Hang Li-Wu, mai târziu director al muzeului, a supravegheat transportul  împartit în trei spre portul Keelung în Taiwan, la bordul cargoului Chung Ting.

 

Transportul continea un total de 2.972 de lazi expediate în trei grupuri si a ajuns în Keelung în februarie 1948. La data în care exponatele au sosit în Taiwan, armata comunistă a preluat deja controlul colectiei Muzeului Palatului din interiorul Orasului Interzis, astfel ca  nu toate piesele colectate  au putut fi  trimise în Taiwan. Cele 2.972 de lazi continand artefacte mutate în Taiwan au reprezentat doar un sfert din lăzile iniţial transportate la  Sud de Beijing.

 

Clădirea Muzeului Naţional al Palatului din Taipei a fost proiectata de Huang Baoyu şi construita intre martie 1964 – august 1965. Datorită spaţiului insuficient pentru a expune cele  peste 600.000 de artefacte, muzeul a avut renovari in 1967, 1970 şi 1996. În 2001, muzeul a investit  21 de milioane de dolari intr-o noua renovare si modernizare si pentru a-l face mai spaţios şi modern. Aceste noi activitati  au fost accelerate în 2002, an  în care aproximativ două treimi din secţiunile muzeului au fost inchise. Muzeul a fost redeschis în ziua de Crăciun 2006, după o lungă perioada de aproape  zece ani de renovare.

 

Conform raportului oficial, Muzeul Naţional al Palatului din Taipei detine opere de caligrafie chineză, portelan, bronzuri, picturi, jad şi multe alte obiecte. Originea lor – cam 22% (2972 din cele 13.491 lazi) din lazile transportate iniţial la sud de Beijing. Datele  includ transferurile de la alte instituţii, donaţii, precum şi achiziţiile efectuate de către muzeu. Până la sfârşitul anului 2011, muzeul a acumulat 700 000 de  artefacte istorice sau artistice cu valori semnificative. Din aceasta  colecţie, cu o asemenea dimensiune, doar 1% este expusă la un moment dat. Restul colectiei  este stocat în tezaurul muzeului in conditii climaterice controlate.

 Guoli Gugong – Gradinile Palatului – Zhishan

 

Grădinile găzduite în incinta Muzeului Palatului National sunt plantate si dezvoltate în stilurile compatibile celor din dinastiile Song si Ming si acoperă aproximativ 1,88 hectare (18.800 m2). Gradinile acestea încorporează principiile din domenii diverse – Feng Shui, arhitectura chineză, gestionarea apei, design peisagistic, precum si metafore diverse legate de folclorul chinezesc.

 Gradinile contin numeroase iazuri, fântâni si pavilioane din bambus si diferite soiuri de lemn chinezesc. Aceste gradini au fost terminate si deschise în 1985. Există, de asemenea, si alte gradini afiliate aceluiasi stil chinezesc în apropierea muzeului,  numite Gradina Chineza si Parcul Shuangxi.

 Parcul Shuangxi si Grădina chineză sunt situate în cartierul Shilin din Taipei. Suprafata totală a parcului este de 2 hectare. Construit în 1974, în stil chinezesc din sud,  al arhitecturii de curte, Parcul Shuangxi oferă pavilioane, curti, poduri arcuite sau poduri in zig-zag si lungi coridoare care traverseaza gazonul. Aspectul peisajului si constructia lui au fost finalizate de către marele arhitect Hu Guoli.